Liliecii, specii indicatoare

România s-a alăturat țărilor vestice si în domeniul cercetărilor biologice.

Liliecii, specii indicatoare:

De ce sunt liliecii așa de importanți? Pe lângă faptul că au rol major în susținerea balanței ecologice, ei sunt singurele mamifere zburătoare, care vânează în timpul nopții hrânindu-se cu insecte. În prezent, în cadrul cercetărilor lor, biologii pun un accent din ce în ce mai mare pe absența/prezența liliecilor în anumite habitate. Datorită faptului că liliecii sunt foarte sensibili la schimbările mediului în care trăiesc, prezența/absența lor este un bun indicator al gradului de periclitare al habitatului respectiv. Pe baza acestui fapt, multe dintre cercetările ecologice (ex. evaluări de impact asupra mediului) se concentrează asupra liliecilor ca specii indicatoare. Prin metode adecvate pot fi găsite soluții pentru protejarea acestor animale, pentru a diminua efectele negative ale activităților umane. Pentru implementarea acestor soluții este nevoie, în primul rând, de date specifice care sa indice locația exactă a liliecilor (hărți de distribuție), informații privind comportamente specifice de hrănire şi de vânătoare.

Cercetări în Sibiu:

Asociația pentru Protecția Liliecilor din România filiala Sibiu, s-a alăturat unui programului internaţional "The Indicator Bats Program - iBats" în parteneriat cu Societatea Zoologică din Londra (Zoological Society London) încă din anul 2006. Scopul proiectului este cercetarea liliecilor de-a lungul drumurilor naționale. Metoda inițiată de către partea engleza a fost prima dată aplicată în România (dintre țările estice ale Uniunii Europene). Prin această metodă se desfășoară o cercetare periodică, cu ajutorul autovehiculelor pe diferite rute, cu o viteză de 25km/h, pe un transect de circa 40 de km. Cercetătorii fixează un detector de ultrasunete pe autovehicul (detectorul transformă ultrasunetele liliecilor în sunete audibile), iar detectorul este conectat la un recorder digital. Locația exactă a liliecilor este determinată cu ajutorul GPS-ului. Ultrasunetele colectate sunt analizate ulterior pe computer. Toate datele sunt transmise printr-un portal web (www.ibats.org.uk).
Pentru această muncă a fost nevoie de recrutarea de voluntari, deoarece cu cât mai mare este teritoriul cercetat cu atât mai repede se pot determina schimbările în populațiile de lilieci, care pot duce la declinul coloniilor. Ulterior şi Bulgaria s-a alăturat acestui program în cadrul căruia se lucrează cu aceleași metode de cercetare. Datorită suportului financiar al Darwin Grant Initative s-a realizat implicarea cercetătorilor și din alte țări ca: Ungaria, Ukraina, Rusia. Dr. Kate Jones (cercetător în cadrul Societății Zoologice din Londra) a reușit să efectueze studii cu aceste metode și în Mongolia, Taiwan, Statele Unite.
În colaborare cu cercetătorii de la Bat Conservation Trust (asociație din Marea Britanie pentru protecția liliecilor) și Societatea Zoologică din Londra s-a realizat analiza statistică a datelor colectate.


Rezultate concrete:

România, a început cercetările din 2006 cu 7 cercetători din țară. De atunci, numărul voluntarilor s-a ridicat la 89, în cadrul proiectului, parcurgându-se 6641 km. Cercetările au fost efectuate în fiecare lună, în perioada mai-septembrie, iar în timpul iernii datele colectate au fost analizate. Cu ajutorul acestei metode a fost posibila realizarea unei hărți de distribuție unice, și necunoscută în literatura de specialitate din țară. Cercetările au fost efectuate în următoarele județe: Satu Mare, Sălaj, București, Cluj, Iasi, Sibiu, Arad, Constanța, Tulcea, Harghita, Caras Severin, Gorj, Mehedinţi, Suceava, Buzău, etc. Au fost analizate și înregistrate peste 3700 ultrasunete, care aparțin la 15 specii de lilieci.

Recrutare de voluntari:

Entuziasmul voluntarilor a determinat în mare măsură succesul cercetărilor. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România organizează anual cursuri pentru voluntari, deoarece doar așa este posibil ca cercetările să fie efectuate cu aceleași metode.

Diseminarea rezultatelor:

Rezultatele proiectului sunt comunicate în cadrul diferitelor conferințe și articole științifice. Astfel rezultatele proiectului au fost prezentate la următoarele conferințe și sesiuni: prima Conferință Națională de Cercetarea Liliecilor în România, al XI-lea Simpozion pentru Cercetarea Liliecilor din Europa, a VI-a Conferință Națională pentru Protecția Liliecilor din Ungaria, Conferința de Conservare Biologică (Conservation of Biology) organizat de către Universitatea din Cambridge, întâlniri ale EUROBATS (convenție internațională pentru protecția liliecilor).
Pentru mai multe informații despre program se poate vizita pagina web: www.ibats.org.uk


Contact:
Abigel Szodoray-Paradi
coordonator proiect din România
Asociația pentru Protecţia Liliecilor din România
tel: 0723-896-109, fax: 0261-711-395
e-mail: abigel@aplr.ro, web: www.aplr.ro

A fost VREM V.I.D. a 3 - a editie

APLR – Sibiu a organizat în perioada 28 -30 august împreună cu partenerii săi cea de-a 3 - a ediţie a proiectului “Vrem – Vizibilitate, Implicare, Dezvoltare (Vrem -V.I.D.)”. Tineri precum cei care protejează liliecii, studenţi la medicină sau membrii din asociaţia studenţilor în psihologie din Sibiu au fost invitaţi în acest an la Ocna Sibiului pentru a se simţi bine împreună. Timp de 3 zile am discutat probleme comune pentru orice ONG precum scrierea de proiecte, atragerea de fonduri sau motivarea voluntarilor în cadrul organizaţiei. Totuşi majoritatea timpului l-am petrecut în natură, unde voluntarii organizaţi în echipe, au participat la probe care i-au provocat atat fizic cat şi intelectual.

Participarea la "Vrem VID" este de fiecare dată un prilej bun de a cunoaşte oameni noi, de a-ţi descoperi limitele şi capacitatea de a lucra în echipă, abilităţile de lider sau de strateg. In fiecare an ne dorim ca participanţii să se distreze dar în acelaşi timp să fie automotivaţi de dorinţa de a fi primii acum cu echipa lor, iar pe viitor cu organizaţia din care fac parte. In acest an, participanţii au fost răsplătiţi şi cu un "After VID party" organizat la Cisnădioara în perioada 25-26 septembrie.

Noaptea Europeană a Liliecilor 2009

Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România – Sibiu organizează în acest an a VI-a ediţie „Noaptea Europeană a Liliecilor" în Parcul SubArini „La Cupola" , sâmbătă în data de 22 august 2009 între orele 15-23. In acest an, ni se vor alătura şi 28 de cercetaşi din Franţa. 

Activităţi propuse:
- concursuri pentru cei mici (desene pe asfalt, decupaje lilieci, desene pe hârtie care vor fi expuse) dar si pentru adulţi, astfel încât sa fie cat mai plăcut modul de a acumula informaţii referitoare la protecţia naturii,
- vom premia cei mai interesaţi vizitatori,
- aplicaţie cu detectorul de ultrasunete pentru identificarea liliecilor prezenţi,
- proiecţii video si foto: lilieci in timpul vânătorii, lilieci de pe alte continente (vulpea zburătoare, liliacul vampir); momente cu vizitatorii din timpul zilei
- expoziţie foto cu diferite specii de lilieci

In fiecare an, în lunile august-septembrie, în ţările europene se organizează "Noaptea Europeană a Liliecilor", eveniment foarte cunoscut şi extrem de important pentru a atrage atenţia publicului larg asupra periclitării populaţiilor de lilieci. Ca peste tot in Europa, şi aici în România, scopul acestui eveniment este de a aduce oamenii mai aproape de aceste animale unice şi de a-i familiariza cu viata liliecilor. Exista multe superstiţii si temeri legate de aceste misterioase mamifere zburătoare ale nopţii, ce nu-şi găsesc echivalentul in realitate. In România exista 31 specii de lilieci toate fiind strict protejate de lege. In decursul unei veri prăzile capturate de lilieci ating o cantitate însemnată. Intre mai şi octombrie un liliac de apă mănancă circa 60 de mii de ţânţari iar un liliac comun in jur de 9000 de gândaci de pe suprafaţa solului. 
  

Ce putem face când...

... intră un liliac în cameră? Sunt cazuri în care liliecii încercând să prindă o insectă din jurul unei ferestre, intră din întâmplare în cameră. Este necesar ca în cazul acela persoanele aflate în încăpere să-şi menţină calmul deoarece ţipetele şi lumina pot speria liliacul. Trebuie conştientizat faptul că liliecii din România sunt insectivori, nu sug sânge şi nu se agaţă în păr! Primul lucru care se poate face este să se deschidă larg fereastra, să se stingă lumina şi se aşteaptă ca liliacul să iese singur. În cazul în care acesta s-a aşezat pe podea, trebuie pus un material peste el ca să nu zboare şi astfel poată fi luat şi eliberat. O altă metodă prin care poate fi luat este introducerea unui băţ subţire sub gheruţele liliacului, ridicarea şi eliberarea lui în spaţiu deschis. În orice caz se evită atingerea directă a liliecilor deoarece aceştia pot riposta în semn de apărare.
... vedem un liliac într-o zonă populată în timpul zilei? 
Acesta trebuie mutat într-o zonă mai puţin populată pentru a se evita accidentarea sau uciderea lui. Preferabil ar fi să fie eliberat într-un parc. Cu toate că reacţiile lui sunt încetinite ziua este necesară acoperirea lui înainte de a fi luat din locul respectiv.
... vedem un liliac rănit? 
În urma unui accident liliacul poate avea aripa ruptă, sau din alte motive nu poate zbura. Acesta trebuie acoperit, iar sub el trebuie pusă o bucată de carton şi pe cât posibil se încercă să nu se mişte liliacul din poziţia în care a fost găsit. Manipularea trebuie făcută cu grijă deoarece acesta poate fi agitat din cauza stresului şi a durerii. Trebuie anunţat cineva de la Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor şi dus la doctorul veterinar.
Ce putem face în legătură cu liliecii din poduri? 
Dacă se formează colonii de lilieci în pod şi se doreşte menţinerea curăţeniei în podul respectiv, primăvara se poate pune o folie de plastic sub locul ocupat de lilieci. Guano-ul poate fi folosit pentru diferite culturi, plantaţii sau pentru flori (este considerat cel mai bun fertilizator organic). Este indicat să nu se utilizeze substanţe toxice pentru mamifere în scopul dezinsecţiei, ignifugării sau conservării lemnului. Tratamentul trebuie efectuat iarna, când podurile nu sunt ocupate cu lilieci, iar după aplicarea tratamentului spaţiile trebuie aerisite.

Liliecii şi insecticidele

De-a lungul timpului, datorită lipsei cunoştinţelor generale despre viaţa liliecilor şi a ideilor preconcepute ale oamenilor (se agaţă în păr – lucru total neadevărat, sug sângele oamenilor – amintim că liliecii din Europa sunt insectivori, deci se hrănesc cu insecte) s-au înregistrat numeroase incidente, care au dus la scăderea dramatică a populaţiilor de lilieci. Reducerea populaţiilor de lilieci determină creşterea necontrolată a insectelor dăunătoare, lucru care se răsfrânge asupra producţiei agricole. Scăderea producţiei agricole are impact negativ asupra stilului de viaţă uman.
Utilizarea insecticidelor în agricultură ca metodă de combatere a insectelor dăunătoare este atât ineficientă cât şi distructivă. Ineficienţa prin faptul că dăunătorii devin rezistenţi şi distructivă prin faptul că poluează solul, apa şi se acumulează în organismele vii.
Dintre proprietăţile generale ale insecticidelor amintim: se menţin în mediul înconjurător un timp foarte îndelungat până la descompunerea parţială sau completă, sunt transportate la distanţe mari faţă de surse, se depun în ţesuturile organismelor vii, pătrund în lanţul alimentar – ajung în: hrană, apă, aerul inspirat, exercită acţiuni toxice.
Care este costul pentru o viaţă mai sănătoasă din acest punct de vedere?!
Prin urmare, ar fi mai bine să ajutăm „sanitarii nocturni” să devină mai „puternici”, să îi ocrotim şi să le favorizăm condiţiile trai.
Rolul, pe care îl pot avea liliecii în combaterea insectelor dăunătoare impune reconsiderarea acestora ca una din principalele specii utilizate în combaterea biologică a dăunătorilor. (Organizaţia Internaţională de Luptă Biologică – O. I. L. B. – a definit combaterea biologică ca o utilizare a organismelor vii şi a produselor activităţii lor biologice, cu scopul reglării populaţiilor de dăunători. Prin acestea se subliniază, utilizarea conştientă a duşmanilor naturali ai dăunătorilor).Un prim pas care trebuie făcut este să asigurăm stabilitatea populaţiilor de lilieci. Acest lucru poate fi făcut printr-un comportament adecvat, de exemplu: păstrarea liniştii când întâlniţi o colonie de lilieci într-un pod, într-o peştera/mină şi nederanjarea lor în orice fel, menajarea arborilor în care aceştia s-au „cazat” etc.
Dacă prezenţa omului în viaţa liliecilor va fi neînsemnată, pe lângă stabilitatea populaţiilor existente, ar putea creşte numărul de indivizi, asigurându-ne astfel un număr mai mare de „gardieni ai nopţii”.
Distribuţia liliecilor, în zonele critice unde se face simţită lipsa lor, poate fi dirijată prin amplasarea unor căsuţe pentru lilieci în livezi şi păduri (dacă pădurea este una tânără şi arborii nu au scorburi).
În cazul în care, doriţi mai multe informaţii despre cum să atrageţi liliecii în grădina dvs., care dintre lilieci au cel mai mare apetit pentru insecte, sau alte curiozităţi despre viaţa lor, vă aşteptăm întrebările.