Liliecii, specii indicatoare

România s-a alăturat țărilor vestice si în domeniul cercetărilor biologice.

Liliecii, specii indicatoare:

De ce sunt liliecii așa de importanți? Pe lângă faptul că au rol major în susținerea balanței ecologice, ei sunt singurele mamifere zburătoare, care vânează în timpul nopții hrânindu-se cu insecte. În prezent, în cadrul cercetărilor lor, biologii pun un accent din ce în ce mai mare pe absența/prezența liliecilor în anumite habitate. Datorită faptului că liliecii sunt foarte sensibili la schimbările mediului în care trăiesc, prezența/absența lor este un bun indicator al gradului de periclitare al habitatului respectiv. Pe baza acestui fapt, multe dintre cercetările ecologice (ex. evaluări de impact asupra mediului) se concentrează asupra liliecilor ca specii indicatoare. Prin metode adecvate pot fi găsite soluții pentru protejarea acestor animale, pentru a diminua efectele negative ale activităților umane. Pentru implementarea acestor soluții este nevoie, în primul rând, de date specifice care sa indice locația exactă a liliecilor (hărți de distribuție), informații privind comportamente specifice de hrănire şi de vânătoare.

Cercetări în Sibiu:

Asociația pentru Protecția Liliecilor din România filiala Sibiu, s-a alăturat unui programului internaţional "The Indicator Bats Program - iBats" în parteneriat cu Societatea Zoologică din Londra (Zoological Society London) încă din anul 2006. Scopul proiectului este cercetarea liliecilor de-a lungul drumurilor naționale. Metoda inițiată de către partea engleza a fost prima dată aplicată în România (dintre țările estice ale Uniunii Europene). Prin această metodă se desfășoară o cercetare periodică, cu ajutorul autovehiculelor pe diferite rute, cu o viteză de 25km/h, pe un transect de circa 40 de km. Cercetătorii fixează un detector de ultrasunete pe autovehicul (detectorul transformă ultrasunetele liliecilor în sunete audibile), iar detectorul este conectat la un recorder digital. Locația exactă a liliecilor este determinată cu ajutorul GPS-ului. Ultrasunetele colectate sunt analizate ulterior pe computer. Toate datele sunt transmise printr-un portal web (www.ibats.org.uk).
Pentru această muncă a fost nevoie de recrutarea de voluntari, deoarece cu cât mai mare este teritoriul cercetat cu atât mai repede se pot determina schimbările în populațiile de lilieci, care pot duce la declinul coloniilor. Ulterior şi Bulgaria s-a alăturat acestui program în cadrul căruia se lucrează cu aceleași metode de cercetare. Datorită suportului financiar al Darwin Grant Initative s-a realizat implicarea cercetătorilor și din alte țări ca: Ungaria, Ukraina, Rusia. Dr. Kate Jones (cercetător în cadrul Societății Zoologice din Londra) a reușit să efectueze studii cu aceste metode și în Mongolia, Taiwan, Statele Unite.
În colaborare cu cercetătorii de la Bat Conservation Trust (asociație din Marea Britanie pentru protecția liliecilor) și Societatea Zoologică din Londra s-a realizat analiza statistică a datelor colectate.


Rezultate concrete:

România, a început cercetările din 2006 cu 7 cercetători din țară. De atunci, numărul voluntarilor s-a ridicat la 89, în cadrul proiectului, parcurgându-se 6641 km. Cercetările au fost efectuate în fiecare lună, în perioada mai-septembrie, iar în timpul iernii datele colectate au fost analizate. Cu ajutorul acestei metode a fost posibila realizarea unei hărți de distribuție unice, și necunoscută în literatura de specialitate din țară. Cercetările au fost efectuate în următoarele județe: Satu Mare, Sălaj, București, Cluj, Iasi, Sibiu, Arad, Constanța, Tulcea, Harghita, Caras Severin, Gorj, Mehedinţi, Suceava, Buzău, etc. Au fost analizate și înregistrate peste 3700 ultrasunete, care aparțin la 15 specii de lilieci.

Recrutare de voluntari:

Entuziasmul voluntarilor a determinat în mare măsură succesul cercetărilor. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România organizează anual cursuri pentru voluntari, deoarece doar așa este posibil ca cercetările să fie efectuate cu aceleași metode.

Diseminarea rezultatelor:

Rezultatele proiectului sunt comunicate în cadrul diferitelor conferințe și articole științifice. Astfel rezultatele proiectului au fost prezentate la următoarele conferințe și sesiuni: prima Conferință Națională de Cercetarea Liliecilor în România, al XI-lea Simpozion pentru Cercetarea Liliecilor din Europa, a VI-a Conferință Națională pentru Protecția Liliecilor din Ungaria, Conferința de Conservare Biologică (Conservation of Biology) organizat de către Universitatea din Cambridge, întâlniri ale EUROBATS (convenție internațională pentru protecția liliecilor).
Pentru mai multe informații despre program se poate vizita pagina web: www.ibats.org.uk


Contact:
Abigel Szodoray-Paradi
coordonator proiect din România
Asociația pentru Protecţia Liliecilor din România
tel: 0723-896-109, fax: 0261-711-395
e-mail: abigel@aplr.ro, web: www.aplr.ro

A fost VREM V.I.D. a 3 - a editie

APLR – Sibiu a organizat în perioada 28 -30 august împreună cu partenerii săi cea de-a 3 - a ediţie a proiectului “Vrem – Vizibilitate, Implicare, Dezvoltare (Vrem -V.I.D.)”. Tineri precum cei care protejează liliecii, studenţi la medicină sau membrii din asociaţia studenţilor în psihologie din Sibiu au fost invitaţi în acest an la Ocna Sibiului pentru a se simţi bine împreună. Timp de 3 zile am discutat probleme comune pentru orice ONG precum scrierea de proiecte, atragerea de fonduri sau motivarea voluntarilor în cadrul organizaţiei. Totuşi majoritatea timpului l-am petrecut în natură, unde voluntarii organizaţi în echipe, au participat la probe care i-au provocat atat fizic cat şi intelectual.

Participarea la "Vrem VID" este de fiecare dată un prilej bun de a cunoaşte oameni noi, de a-ţi descoperi limitele şi capacitatea de a lucra în echipă, abilităţile de lider sau de strateg. In fiecare an ne dorim ca participanţii să se distreze dar în acelaşi timp să fie automotivaţi de dorinţa de a fi primii acum cu echipa lor, iar pe viitor cu organizaţia din care fac parte. In acest an, participanţii au fost răsplătiţi şi cu un "After VID party" organizat la Cisnădioara în perioada 25-26 septembrie.

Ce am facut noi in luna august?
Vedeti mai jos !
Multumim Grupului de cercetasi Saint-Pierre Tinqueux.

Noaptea Europeană a Liliecilor 2009

Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România – Sibiu organizează în acest an a VI-a ediţie „Noaptea Europeană a Liliecilor" în Parcul SubArini „La Cupola" , sâmbătă în data de 22 august 2009 între orele 15-23. In acest an, ni se vor alătura şi 28 de cercetaşi din Franţa. 

Activităţi propuse:
- concursuri pentru cei mici (desene pe asfalt, decupaje lilieci, desene pe hârtie care vor fi expuse) dar si pentru adulţi, astfel încât sa fie cat mai plăcut modul de a acumula informaţii referitoare la protecţia naturii,
- vom premia cei mai interesaţi vizitatori,
- aplicaţie cu detectorul de ultrasunete pentru identificarea liliecilor prezenţi,
- proiecţii video si foto: lilieci in timpul vânătorii, lilieci de pe alte continente (vulpea zburătoare, liliacul vampir); momente cu vizitatorii din timpul zilei
- expoziţie foto cu diferite specii de lilieci

In fiecare an, în lunile august-septembrie, în ţările europene se organizează "Noaptea Europeană a Liliecilor", eveniment foarte cunoscut şi extrem de important pentru a atrage atenţia publicului larg asupra periclitării populaţiilor de lilieci. Ca peste tot in Europa, şi aici în România, scopul acestui eveniment este de a aduce oamenii mai aproape de aceste animale unice şi de a-i familiariza cu viata liliecilor. Exista multe superstiţii si temeri legate de aceste misterioase mamifere zburătoare ale nopţii, ce nu-şi găsesc echivalentul in realitate. In România exista 31 specii de lilieci toate fiind strict protejate de lege. In decursul unei veri prăzile capturate de lilieci ating o cantitate însemnată. Intre mai şi octombrie un liliac de apă mănancă circa 60 de mii de ţânţari iar un liliac comun in jur de 9000 de gândaci de pe suprafaţa solului. 
  

Vrem V.I.D. – proiect serios, nu glumă !!

APLR – Sibiu organizează împreună cu partenerii săi cea de-a 3 - a ediţie a proiectului “Vrem – Vizibilitate, Implicare, Dezvoltare (Vrem -V.I.D.)”. Tineri precum cei care protejează liliecii, studenţi la medicină sau membrii din asociaţia studenţilor în psihologie din Sibiu sunt invitaţi în fiecare an pentru a se simţi bine împreună. Timp de 3 zile discutăm probleme comune pentru orice ONG precum scrierea de proiecte, atragerea de fonduri sau motivarea voluntarilor în cadrul organizaţiei. Totuşi majoritatea timpului îl vom petrece în natură, unde voluntarii organizaţi în echipe, vor participa la probe care îi vor provoca atat fizic cat şi intelectual. Este un prilej bun de a cunoaşte oameni noi, de a-ţi descoperi limitele, capacitatea de a lucra în echipă, abilităţile de lider sau de strateg. Vrem participanţi care să se distreze dar în acelaşi timp automotivaţi de dorinţa de a fi primii acum cu echipa lor, iar pe viitor cu organizaţia din care fac parte. In acest an, „Vrem V.I.D.” va fi organizat în perioada 28-30 august la Ocna Sibiului. Formularul de înscriere şi alte condiţii privind participarea le găsiţi pe site-ul http://vid.eufinantare.info/

Ce putem face când...

... intră un liliac în cameră? Sunt cazuri în care liliecii încercând să prindă o insectă din jurul unei ferestre, intră din întâmplare în cameră. Este necesar ca în cazul acela persoanele aflate în încăpere să-şi menţină calmul deoarece ţipetele şi lumina pot speria liliacul. Trebuie conştientizat faptul că liliecii din România sunt insectivori, nu sug sânge şi nu se agaţă în păr! Primul lucru care se poate face este să se deschidă larg fereastra, să se stingă lumina şi se aşteaptă ca liliacul să iese singur. În cazul în care acesta s-a aşezat pe podea, trebuie pus un material peste el ca să nu zboare şi astfel poată fi luat şi eliberat. O altă metodă prin care poate fi luat este introducerea unui băţ subţire sub gheruţele liliacului, ridicarea şi eliberarea lui în spaţiu deschis. În orice caz se evită atingerea directă a liliecilor deoarece aceştia pot riposta în semn de apărare.
... vedem un liliac într-o zonă populată în timpul zilei? 
Acesta trebuie mutat într-o zonă mai puţin populată pentru a se evita accidentarea sau uciderea lui. Preferabil ar fi să fie eliberat într-un parc. Cu toate că reacţiile lui sunt încetinite ziua este necesară acoperirea lui înainte de a fi luat din locul respectiv.
... vedem un liliac rănit? 
În urma unui accident liliacul poate avea aripa ruptă, sau din alte motive nu poate zbura. Acesta trebuie acoperit, iar sub el trebuie pusă o bucată de carton şi pe cât posibil se încercă să nu se mişte liliacul din poziţia în care a fost găsit. Manipularea trebuie făcută cu grijă deoarece acesta poate fi agitat din cauza stresului şi a durerii. Trebuie anunţat cineva de la Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor şi dus la doctorul veterinar.
Ce putem face în legătură cu liliecii din poduri? 
Dacă se formează colonii de lilieci în pod şi se doreşte menţinerea curăţeniei în podul respectiv, primăvara se poate pune o folie de plastic sub locul ocupat de lilieci. Guano-ul poate fi folosit pentru diferite culturi, plantaţii sau pentru flori (este considerat cel mai bun fertilizator organic). Este indicat să nu se utilizeze substanţe toxice pentru mamifere în scopul dezinsecţiei, ignifugării sau conservării lemnului. Tratamentul trebuie efectuat iarna, când podurile nu sunt ocupate cu lilieci, iar după aplicarea tratamentului spaţiile trebuie aerisite.

Misterul orientarii

Întrebările legate de modul de orientare al liliecilor au început să apară în vara anului 1793, în urma experimentului făcut de către savantul italian Lazzaro Spallazani. Acesta a întins numeroase fire subţiri în clopotniţa catedralei din Padova, apoi a luat câţiva lilieci, le-a aplicat ceară pe ochi, după care i-a eliberat. A doua zi a prins liliecii supuşi experimentului şi spre surprinderea lui a constatat că liliecii au reuşit să zboare şi să se hrănească, iar văzul nu era unul din simţurile indispensabile. De asemenea a constatat că liliecii zburau fără să atingă firele.

Inspirat de experimentele savantului, naturalistul elveţian Charles Jurine s-a gândit să înfunde urechile liliecilor. Rezultatul a fost neaşteptat, liliecii nu au fost capabili să se orienteze şi să distingă obiectele înconjurătoare, lovindu-se de firele întinse şi de pereţi.

Georges Cuvier, anatomist şi paleontolog francez, a contestat cercetările celor doi şi a emis ipoteza conform căreia liliecii posedă un simţ tactil foarte fin localizat pe pielea extrem de subţire a aripilor, sensibile la presiunile aerului care se formează între obstacol şi aripi. Astfel animalul era nevoit să ocolească obstacolul semnalat prin schimbarea presiunii aerului.

Această ipoteză a avut credibilitate în cercurile ştiinţifice mai bine de 150 de ani. În anul 1912, întâmplător, Maxim, inventatorul mitralierei cu încărcător automat, a emis ipoteza că liliecii se orientează cu ajutorul ecoului produs de zgomotul proprilor aripi. După acest principiu el şi-a propus să construiască un aparat care să avertizeze navele de apropierea icebergurilor. Explicaţia reală a fost dată mai târziu de savanţii americani D. Griffin şi R. Galambos, care au folosit un aparat de detectare a ultrasunetelor şi a constatat că liliecii emit sunete imperceptibile de urechea umană. Astfel ei au reuşit să stabilească şi frecvenţele pe care erau emise sunetele.

Liliecii şi insecticidele

De-a lungul timpului, datorită lipsei cunoştinţelor generale despre viaţa liliecilor şi a ideilor preconcepute ale oamenilor (se agaţă în păr – lucru total neadevărat, sug sângele oamenilor – amintim că liliecii din Europa sunt insectivori, deci se hrănesc cu insecte) s-au înregistrat numeroase incidente, care au dus la scăderea dramatică a populaţiilor de lilieci. Reducerea populaţiilor de lilieci determină creşterea necontrolată a insectelor dăunătoare, lucru care se răsfrânge asupra producţiei agricole. Scăderea producţiei agricole are impact negativ asupra stilului de viaţă uman.
Utilizarea insecticidelor în agricultură ca metodă de combatere a insectelor dăunătoare este atât ineficientă cât şi distructivă. Ineficienţa prin faptul că dăunătorii devin rezistenţi şi distructivă prin faptul că poluează solul, apa şi se acumulează în organismele vii.
Dintre proprietăţile generale ale insecticidelor amintim: se menţin în mediul înconjurător un timp foarte îndelungat până la descompunerea parţială sau completă, sunt transportate la distanţe mari faţă de surse, se depun în ţesuturile organismelor vii, pătrund în lanţul alimentar – ajung în: hrană, apă, aerul inspirat, exercită acţiuni toxice.
Care este costul pentru o viaţă mai sănătoasă din acest punct de vedere?!
Prin urmare, ar fi mai bine să ajutăm „sanitarii nocturni” să devină mai „puternici”, să îi ocrotim şi să le favorizăm condiţiile trai.
Rolul, pe care îl pot avea liliecii în combaterea insectelor dăunătoare impune reconsiderarea acestora ca una din principalele specii utilizate în combaterea biologică a dăunătorilor. (Organizaţia Internaţională de Luptă Biologică – O. I. L. B. – a definit combaterea biologică ca o utilizare a organismelor vii şi a produselor activităţii lor biologice, cu scopul reglării populaţiilor de dăunători. Prin acestea se subliniază, utilizarea conştientă a duşmanilor naturali ai dăunătorilor).Un prim pas care trebuie făcut este să asigurăm stabilitatea populaţiilor de lilieci. Acest lucru poate fi făcut printr-un comportament adecvat, de exemplu: păstrarea liniştii când întâlniţi o colonie de lilieci într-un pod, într-o peştera/mină şi nederanjarea lor în orice fel, menajarea arborilor în care aceştia s-au „cazat” etc.
Dacă prezenţa omului în viaţa liliecilor va fi neînsemnată, pe lângă stabilitatea populaţiilor existente, ar putea creşte numărul de indivizi, asigurându-ne astfel un număr mai mare de „gardieni ai nopţii”.
Distribuţia liliecilor, în zonele critice unde se face simţită lipsa lor, poate fi dirijată prin amplasarea unor căsuţe pentru lilieci în livezi şi păduri (dacă pădurea este una tânără şi arborii nu au scorburi).
În cazul în care, doriţi mai multe informaţii despre cum să atrageţi liliecii în grădina dvs., care dintre lilieci au cel mai mare apetit pentru insecte, sau alte curiozităţi despre viaţa lor, vă aşteptăm întrebările.

Întâmplări cu lilieci

Un om şi un liliac, fiecare cu treburile lui; din intâmplare ajung faţă în faţă, se uită unul la celălalt, brusc se sperie amandoi şi înspăimântaţi prind viteză spre direcţii opuse... cam aşa stau lucrurile în secolul XXI. Dar cât de tare trebuie să fugim de lilieci?

Eram intr-un taxi vara trecută. Taximetristul, mai curios din fire mă intreabă cu ce mă ocup. Mare greseală... când i-am zis că mă întâlnesc cu colegii şi mergem să căutăm lilieci, acesta s-a speriat atât de tare încât a bruscat involuntar volanul maşinii şi am evitat ca prin minune un accident... apoi a început să strige supărat că i-a intrat un liliac în păr când era tânăr. M-am uitat mai bine la el şi intr-adevar, domnul era chel... Dar ma îndoiesc că s-a datorat liliecilor. Ei se folosesc de ultrasunete ca să detecteze obstacolele şi hrana, şi detectează fire chiar mai subţiri decât cele de păr. Noi, fetele cu părul lung din Asociatie, fane înfocate a liliecilor, am mers de multe ori în peşteri cu lilieci, în speranţa că o să-i prindem mai uşor dacă se agaţă în păr. Dar nu am avut niciodată bafta asta. Dacă s-a întâmplat ca liliacul să zboare foarte aproape de capul acelui domn, asta a fost fie din cauză că încerca să zboare când a fost surprins şi nu avea spatiu suficient, fie a prins un ţânţar care zbura aproape de capul lui. Dacă a fost ultima variantă, atunci domnul acela ar trebui să-i fie recunoscător liliacului că l-a salvat de la înţepatura ţânţarului şi poate de la o posibilă iritaţie a pielii... se ştie că ţânţarii sunt vectori de transmitere a multor boli. Cel mai mic liliac de la noi din ţară, Pipistrellus pipistrellus care cântăreşte 3 grame şi stă relaxat într-o cutie de chibrituri, poate mânca peste 1500 de ţânţari pe noapte! Şi dacă te gândeşti la cât poate mânca un liliac mare ( Myotis myotis, de dimensiunea unei vrăbii), aproape că ţi-ar veni să iei unul cu tine în delta, mai ales că sprayurile şi cremele anti-ţânţari nu-şi prea fac efectul...

Şi partea bună este că liliecii din ţara noastră sunt doar insectivori, sunt tăcuţi şi nici nu ştim când sunt în jurul nostru. Cu toate că ei încearcă să nu ne deranjeaze, viaţa lor crepusculară a stârnit multe mituri şi superstiţii de-a lungul anilor, care nu împiedică nici în ziua de azi unii oameni să spargă pietrele din peşteri în căutarea comorilor ascunse, sau să facă foc în peşterile unde sunt lilieci, ca să înlăture “magia neagră”. Din această cauză, respectiv a faptului că aceştia sunt ucisi din cauza necunoaşterii modului lor de viaţă şi a foloaselor pe care le aduc naturii, s-au adoptat mai multe legi prin care acestia sunt ocrotiţi.

Dar poate că o sa mai auzim întâmplări cu ei, amuzante pentru unii şi înspăimântătoare pentru alţii...

Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania - Sibiu

Protecţia liliecilor? Ce o mai fi şi asta? Da’ la ce le trebuie blog? Da’ cine îşi pierde vremea cu aşa ceva? Oare caştigă bani? Da’ sunt buni liliecii ăştia la ceva? Probabil acestea sunt primele întrebari care trec prin mintea celor care aud de noi. Noi…..caţiva tineri sibieni pasionaţi de natura şi preocupaţi de lilieci ne rupem din timpul liber să colindam pe munţi, prin peşteri, turle de biserici, poduri de case să găsim lilieci. Toţi voluntari, fete şi băieţi, cu studii, varste şi profesii diferite. Cu aceeaşi ardoare căutam şi oameni deschişi şi dornici să ne asculte cateva minute în care să le explicam că aceste animale sunt protejate de lege, că fără lilieci am fi invadaţi de tanţari, că agricultura ar fi la pămant din cauza dăunătorilor şi în final, contrar miturilor împămantenite de generaţii, să le transmitem ca liliecii nici nu se prind în par şi nici nu sug sange, deci pot dormi liniştiţi. Căutăm să comunicăm aceste lucruri pe orice cai, iar acest blog este unul dintre ele. Miturile, ignoranţa, neştiinţa fac misiunea noastra grea, dar nu imposibila. Daca tu, cel care citeşti acum aceste randuri te vei gandi mai bine înainte să omori sau să răneşti un liliac, iar acesta va scapa viu şi nevătămat din manuţele tale sau ale prietenilor tăi, atunci înseamnă că ai contribuit din plin la protecţia liliecilor.